Andi Cârlan: „Asociația COMPAS și misiunea de a nu lăsa pacientul singur în fața sistemului”

În episoadele anterioare am vorbit despre omul din spatele proiectelor, despre experiențele care l-au determinat pe Andi Cârlan să se implice în zona de sănătate și despre nevoia de a schimba felul în care pacientul este sprijinit în parcursul său medical.

În acest episod final din seria de 4, vorbim cu Andi despre Asociația COMPAS, despre profesia de navigator de pacienți și despre ceea ce înseamnă, de fapt, să fii alături de un om atunci când sistemul medical îi poate părea complicat, greu de înțeles și, uneori, copleșitor.

„Este cel mai important proiect pe care l-am lansat”

Ce înseamnă astăzi pentru tine Asociația COMPAS și ce ți-ai dori să devină ea în viitor?

„ Este cel mai important proiect pe care l-am lansat, datorită impactului major pe care îl are și îl va avea asupra pacienților, prin interacțiunea cu navigatorii de pacienți care sunt și vor fi membri ai @Asociației COMPAS. Îmi doresc ca Asociația să crească și să devină principala organizație profesională pentru navigatorii de pacienți din România. Mi-aș dori ca toți navigatorii de pacienți calificați să fie parte din COMPAS. și să fie înregistrați în Registrul Național al Navigatorilor de Pacienți din România. Doar așa putem construi o adevărată breaslă, în care navigatorii să se cunoască, să colaboreze și să se susțină reciproc. Pentru că navigarea de pacienți nu este o activitate care se poate face individual. Este o activitate de echipă, care presupune colaborare interdisciplinară. Cred că numai așa putem să construim o profesie adevărată și să avem o comunitate care să poată fi reprezentativă pentru ceea ce înseamnă această meserie.” –  Andi Cârlan, navigator de pacienți, președintele Asociației Compas și pacient oncologic

O profesie care încă își caută locul în România

Câți navigatori de pacienți sunt în acest moment în asociație?

„Înscriși, în acest moment, sunt 52 de navigatori. Urmează să se mai înscrie. Și ne bucurăm că apar navigatori calificați din țară de care nu știm, cu care nu avem contact și care ne scriu. Una dintre ele, pentru că este vorba de o doamnă, mi-a scris recent că este navigatoare de pacienți calificată de câțiva ani și că abia acum a aflat de existența asociației și vrea să devină membră. Și acesta este un lucru care arată că există oameni care au făcut această formare, care lucrează deja sau care vor să lucreze în această zonă, dar care încă nu sunt conectați între ei. Exact asta vrem să schimbăm.” –  Andi Cârlan, navigator de pacienți, președintele Asociației Compas și pacient oncologic

„Asta este, până la urmă, esența navigării: să fii de partea pacientului”

Una dintre problemele importante este însă statutul navigatorului de pacient. În prezent, cei din cadrul COMPAS fac voluntariat, pentru că nu pot activa în spitalele publice.

De ce nu există posibilitatea ca navigatorii de pacienți să fie angajați în spitalele publice?

„Pentru că nu există un cadru legal în privința spitalelor publice, exact acolo unde este cea mai mare nevoie de ei. Iar atunci când te angajezi într-un spital privat, ajungi să reprezinți în primul rând interesele spitalului: să păstrezi pacientul acolo și să-i oferi cât mai multe dintre serviciile disponibile. Pe când, ca navigator de pacienți independent, ai ca principal obiectiv interesul pacientului. Începi prin a explora cele mai bune opțiuni disponibile pentru el în sistemul public din România, continui cu sistemul privat și, dacă este cazul, mergi peste hotare, atât în Europa, cât și în restul lumii, pentru a găsi cea mai bună soluție, cea mai potrivită opțiune de tratament sau investigație pentru pacient. Aceasta este, până la urmă, esența navigării: să fii de partea pacientului și să cauți pentru el cea mai bună variantă, indiferent unde se află ea.”-  Andi Cârlan, navigator de pacienți, președintele Asociației Compas și pacient oncologic

Navigatorul de pacienți este un om care traduce sistemul medical pentru pacient. Navigatorul nu este medic și nu înlocuiește medicul. Rolul lui este diferit: să îl ajute pe pacient să înțeleagă ce i se întâmplă și să-i găsească drumul potrivit prin sistem.

Ce ar trebui să devină navigatorul de pacienți în România?

„Meseria de navigator este absolut necesară și esențială în activitatea medicală. Fără ea, lucrurile se întâmplă mai greu. Meseria se numește navigator de pacienți și, evident, asta face: ajută pacienții să navigheze prin sistemul medical. Dar este o profesie care îi ajută, în egală măsură, și pe medici, asistente și ceilalți profesioniști din sistemul medical. Pentru că navigatorul de pacienți reușește să comunice în «pacienteză», să explice pacientului anumiți termeni și anumite etape ale parcursului medical, astfel încât acesta să fie mai bine pregătit pentru următoarea discuție cu medicul. Poate prelua o parte dintre explicațiile pe care medicul, uneori, nu are timp să le ofere pacientului și poate prelua o parte din încărcătura emoțională. Navigatorii de pacienți nu sunt psihologi, dar au și pregătire psihologică. Pot să ofere un anumit sprijin, dar, mai important, pot recomanda suport psihologic sau psihiatric, în funcție de situație, atunci când este nevoie de el și nu mai târziu, cum se întâmplă de multe ori.” –  Andi Cârlan, navigator de pacienți, președintele Asociației Compas și pacient oncologic

Cum este relația dintre navigatorii de pacienți și medici? Simțiți că medicii vă văd ca pe un sprijin?

„Sunt medici și medici. La fel cum sunt și navigatori și navigatori, la fel cum fiecare pădure are uscăturile ei. Avem foarte mulți medici care ne apreciază, care ne susțin, cu care colaborăm- atât medici din sistemul public, cât și medici din sistemul privat. Avem medici care trimit pacienți către noi pentru a fi navigați, în situația în care au nevoie de asta. Avem medici cu care colaborăm și cu care reușim să ajutăm pacienții punându-i în contact cu alți medici.Putem fi un astfel de liant, nu doar între medic și pacient, dar și între medici, mai ales între medici de specializări diferite sau, cum se întâmplă din ce în ce mai des, între medici din localități diferite. Dar, din păcate, avem și medici care sunt foarte reticenți. Medici care văd meseria asta ca pe o amenințare la adresa meseriei lor. Deși navigatorii de pacienți nu au studii medicale, nu pot să înlocuiască medicii, nu pot să înlocuiască asistentele medicale, ci doar vin să completeze.” –  Andi Cârlan, navigator de pacienți, președintele Asociației Compas și pacient oncologic

Cancerul se transformă într-o boală cronică

Poate cel mai greu moment în care un pacient are nevoie de cineva care să îl ghideze este cel al unui diagnostic oncologic. Pentru omul care aude că are „cancer”, începutul parcursului său medical este adesea marcat de emoții puternice, greu de pus în cuvinte. Însă Andi știe, din propria experiență, că un astfel de diagnostic nu înseamnă că speranța dispare. El însuși este un pacient care a trecut și trece prin cancer și care astăzi îi poate înțelege altfel pe cei aflați la începutul acestui drum.

„Din ce în ce mai des, din ce în ce mai mult, cancerul se transformă într-o boală cronică. La fel cum este diabetul, la fel cum sunt bolile cardiovasculare. O afecțiune cu care o persoană diagnosticată poate să trăiască și mult și bine. Evident, urmând recomandările medicilor. Evident, făcând tratamentele necesare care pot să prelungească supraviețuirea și pot să îmbunătățească calitatea vieții. Nu spun că este ușor. Nu spun că diagnosticul nu este unul extrem de greu. Dar cred că este important ca omul care primește acest diagnostic să știe că diagnosticul de cancer nu mai înseamnă automat ceea ce însemna acum 20 sau 30 de ani.” –  Andi Cârlan, navigator de pacienți, președintele Asociației Compas și pacient oncologic

Navigarea nu înseamnă doar cancer

Navigatorii de pacienți se ocupă exclusiv de pacienți oncologici sau pot ajuta și oameni cu alte boli?

„Orice fel de patologie. În principiu, navigăm orice fel de boală cronică. Din păcate, cazurile de cancer reprezintă aproximativ 80% din solicitări. De aici cumva această percepție – că navigatorii navighează doar pacienți oncologici, dar navigăm orice fel de pacienți: cu diabet, cu afecțiuni cardiovasculare, cu probleme psihiatrice, cu probleme de mobilitate sau de supraponderabilitate. Navigarea de pacienți înseamnă ghidarea pacientului în sistemul medical către soluția potrivită pentru el. Și atunci, indiferent că discutăm despre un pacient care are probleme dentare,gastrointestinale sau cancer, fiecare dintre ei trebuie să ajungă într-un timp cât mai scurt în cel mai potrivit loc și la cel mai potrivit medic pentru el. Asta este, până la urmă, ceea ce încercăm să facem: să nu lăsăm pacientul singur în fața unui sistem pe care, de multe ori, nu știe cum să-l folosească.” –  Andi Cârlan, navigator de pacienți, președintele Asociației Compas și pacient oncologic