În noul an universitar 2026-2027, începe un nou curs postuniversitar de formare a navigatorilor de pacienți!

Cum devii navigator de pacienți? Află tot ce trebuie să știi despre Programul Postuniversitar pentru Navigatorii de Pacienți din cadrul Facultății de Biologie, Universitatea din București, chiar de la Conf. Dr. Bianca Gălățeanu, inițiatoarea proiectului.

Profesia de navigator de pacienți începe să prindă contur și în România, iar formarea celor care aleg acest drum este unul dintre pașii importanți pentru dezvoltarea acestei noi meserii. La Facultatea de Biologie a Universității București funcționează un program postuniversitar dedicat formării navigatorilor de pacienți, realizat în parteneriat cu Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București.

Programul a fost proiectat și acreditat în anul universitar 2023–2024, iar prima serie de cursanți a început în 2024–2025. De atunci, programul a continuat cu câte o serie în fiecare semestru, iar în acest an universitar, 2026–2027, încep înscrierile celei de-a 5-a serii de navigatori de pacienți. Am aflat toate detaliile despre acest curs de la Conf. Univ. Dr. Bianca Gălățeanu, coordonatoarea programului, în interviul următor.

Ce presupune exact acest program? Ce învață cursanții și când începe?

”Următorul curs, cea de-a cincea serie, începe în semestrul întâi al anului universitar 2026–2027, mai exact la începutul lunii noiembrie. Pentru accesarea acestui program în luna noiembrie este nevoie de parcurgerea calendarului de admitere, care începe în luna octombrie. Astfel, până pe data de 18 octombrie se pot face înscrieri pentru seria următoare de cursanți. Programul este structurat în cinci discipline, care acoperă cele 180 de ore de formare. Cele 180 de ore sunt distribuite în 60 de ore de curs, cu informații teoretice, și 120 de ore de practică. Cele cinci discipline sunt: Rolul navigatorului de pacienți, Tehnici de comunicare, Terminologie medicală, Managementul cazurilor și Managementul psihologic.” – Conf. univ. dr. Bianca Gălățeanu, prodecan al Facultății de Biologie, Universitatea București

Cine se poate înscrie la acest curs de navigatori de pacienți? Există o piedică în privința vârstei sau a pregătirii profesionale?

”Criteriile de înscriere la acest curs postuniversitar sunt preluate din standardul ocupațional și presupun existența unei diplome de licență. Nu se specifică domeniul, dar, din experiența pe care o am cu cursanții de până acum, este important să existe o experiență și o formare de bază într-un domeniu relevant pentru activitatea navigatorului de pacienți. Aici vorbesc despre domeniul biomedical, asistenți, biologi, biochimiști, farmaciști, care au cunoștințele necesare în acest domeniu, dar sunt foarte bineveniți și asistenții sociali, psihologii, sociologii sau chiar persoane care au o specializare de bază în zona de drept, pentru că există o componentă legată de drepturile pacienților și de proceduri legale, cu care putem sprijini pacienții. Cred că, dacă această meserie se va populariza și se va extinde foarte mult această practică, vor putea exista și specializări ale navigatorilor de pacienți în anumite nevoi specifice ale pacienților, nu neapărat în zona medicală. Pe lângă diploma de licență, este nevoie de o experiență profesională de minimum 5 ani în orice domeniu sau 2 ani în sistemul sanitar. De asemenea, este nevoie de un aviz psihologic care să ateste că persoana este aptă pentru a desfășura activitatea de navigator de pacienți.” – Conf. univ. dr. Bianca Gălățeanu, prodecan al Facultății de Biologie, Universitatea București

Programul este unul cu taxă. Care este costul cursului și ce primește concret cursantul în schimbul investiției?

”Există două taxe care se achită în cazul acestui curs. Prima este taxa de înscriere, în valoare de 270 de lei, care se achită la depunerea dosarului. Persoanele care sunt admise achită apoi taxa de școlarizare de 5.900 de lei, care poate fi plătită și în două tranșe. Prima jumătate se achită la confirmarea locului, înainte de începerea cursurilor, iar cealaltă jumătate poate fi achitată în termen de maximum o lună de la începerea cursurilor. Oferim în cadrul acestui program cele 180 de ore de formare, exclusiv online, pe o platformă pusă la dispoziție de Universitatea din București, suportul de curs pentru toate disciplinele din planul de învățământ, precum și cadrele didactice care predau și mentorează cursanții. Aș dori să mai adaug faptul că acest program postuniversitar este acreditat și implementat în Facultatea de Biologie a Universității din București, dar este realizat în parteneriat cu Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București. O bună parte dintre formatorii care predau la acest curs postuniversitar sunt cadre didactice de la UMF „Carol Davila”, doctori cu experiență vastă, atât în activitatea didactică, cât și în gestionarea cazurilor medicale.” – Conf. univ. dr. Bianca Gălățeanu, prodecan al Facultății de Biologie, Universitatea București

După absolvirea cursului, ce oportunități profesionale are un navigator de pacienți?

”Poate să fie angajat, în momentul de față, într-o instituție privată, indiferent că vorbim despre o clinică privată sau un spital privat. Având în vedere că această meserie există în Codul ocupațiilor din România, există posibilitatea desfășurării activității de navigator de pacienți și în mod independent. De asemenea, și poate că aceasta este una dintre cele mai importante oportunități, există posibilitatea colaborării cu diverse ONG-uri sau fundații care pot finanța activitatea navigatorului de pacienți. Și, nu în ultimul rând, aș menționa și voluntariatul, pe care mulți dintre noi îl facem pentru sprijinirea pacienților în parcursul lor medical.” – Conf. univ. dr. Bianca Gălățeanu, prodecan al Facultății de Biologie, Universitatea București

Ce mesaj ai pentru studenții care vor să se înscrie acum în octombrie?

”Îi încurajez să facă acest pas cu încredere. Cel mai frumos lucru care cred eu că s-a întâmplat cu seriile anterioare este că s-a creat o comunitate foarte frumoasă de navigatori de pacienți, de absolvenți, de alumni ai acestui program postuniversitar. Pe lângă toate competențele academice pe care promitem să le oferim odată cu acest program, vor rămâne și vor contribui la crearea unei comunități de navigatori de pacienți care să ducă mai departe acest mesaj și acest ajutor pentru pacienți și medici. Astfel încât îi așteptăm cu mare drag să se alăture acestei comunități pe care o construim de la serie la serie.” – Conf. univ. dr. Bianca Gălățeanu, prodecan al Facultății de Biologie, Universitatea București

Un pacient cu o afecțiune gravă se confruntă nu doar cu boala, ci și cu un sistem medical complex, cu investigații, programări, rezultate și opțiuni terapeutice. Unde se rupe cel mai frecvent acest traseu și cum poate interveni navigatorul de pacienți odată ce a absolvit cursul?

”Situațiile sunt extrem de diverse și cred că un răspuns foarte general nu ar fi potrivit pentru această întrebare. Cred că termenul cel mai potrivit este personalizare. Fiecare pacient are propriul său parcurs, atât datorită bolii pe care o are, cât și datorită diferitelor situații în care ajunge să se afle și, nu în ultimul rând, datorită nivelului de educație medicală pe care îl are. Sunt pacienți care, din start, pornesc cu un bagaj destul de important de informații și se pot orienta, se pot descurca și pot înțelege foarte bine ceea ce li se întâmplă și ceea ce li se transmite. În aceste situații, lucrurile pot merge foarte ușor. Dar, din păcate, în marea majoritate a cazurilor, pacienții au nevoie de ajutor, de la înțelegerea celor mai banale informații legate de starea lor de sănătate și până la necesitatea și importanța acceptării unui anumit tratament, parcurs, procedură și așa mai departe. Sprijinul poate merge până la programări și orientarea pacientului în parcursul său medical, în funcție de nevoile concrete ale fiecăruia.” – Conf. univ. dr. Bianca Gălățeanu, prodecan al Facultății de Biologie, Universitatea București

Dacă e să privim în viitor, peste 5 sau peste 10 ani, cum vezi profesia de navigator de pacienți în România? Sau cum ți-ai dori să fie?

”Cred că pot să răspund mai degrabă la cum mi-aș dori să fie, pentru că viitorul este imprevizibil, chiar și cel apropiat. Desigur, consider că meseria de navigator de pacienți este deosebit de importantă, pentru că o văd ca pe o verigă care leagă mai multe episoade. Practic, pacientul trăiește episoade separate – în cabinetul medical, în cabinetul psihologic, acasă, iar navigatorul de pacienți este acea persoană care face legătura între toate aceste episoade, pentru ca parcursul său să fie cât mai clar, să aibă un rezultat optim și să beneficieze de tot ceea ce este mai bun în fiecare experiență pe care o are. Îmi doresc ca, în viitor, această meserie, care în momentul actual este foarte puțin cunoscută atât în rândul medicilor, cât și în rândul populației generale, să devină din ce în ce mai cunoscută, din ce în ce mai practicată și din ce în ce mai accesată de către medici și pacienți. Este foarte important de menționat faptul că navigatorul de pacienți, fiind un liant, are contact atât cu pacientul, cât și cu profesioniștii care tratează pacientul. Și când mă refer la profesioniști, nu mă refer doar la medici, ci și la psihologi, nutriționiști și alte persoane care au competențele necesare să intervină în parcursul medical și psihologic al pacientului.” – Conf. univ. dr. Bianca Gălățeanu, prodecan al Facultății de Biologie, Universitatea București